minerul baia mare 1971

După 2 ani la Minerul Baia Mare, Adalbert Rozsnyai a ajuns în Divizia A

Din primul material dedicat lui Adalbert Rozsnyai ați aflat care au fost primii pași din cariera fostului mare atacant al FC Baia Mare.

În iarna anului 1970, Adalbert Rozsnyai, pe atunci îmbrăcat în tricoul Chimistului Baia Mare, a avut ocazia să le demonstreze unor personaje de sub Dealul Florilor că i-a fost refuzată pe nedrept legitimarea la Minerul din postura de junior.

Pe la începutul perioadei de pregătire din pauza competițională, conducerile celor două cluburi, Chimistul, respectiv Minerul, au căzut de acord în privința disputării unui amical pe terenul celei dintâi echipe.

În iarna lui ‘70, în perioada de pregătire, am făcut un meci amical cu Minerul. Pe un timp ploios și pe un teren plin de noroi și zăpadă, învingătoare a ieșit Chimistul. Am bătut cu 3-2 și eu am dat 2 goluri. Atunci m-a văzut Minerul Baia Mare.

În interviul acordat, Rozsnyai a ținut să precizeze și contribuția lui Kromely în aducerea lui la Minerul Baia Mare.

Am stat și-n retur la Chimistul și am venit la Minerul abia în vară. Atunci a venit și Condruc. Mai erau acolo Radu Pamfil și Necula, jucători crescuți la juniorii Minerului. S-o întinerit un pic echipa.

Decizia de întinerire a echipei a fost luată după ce Minerul Baia Mare a ratat la mustață promovarea în Divizia A în favoarea clubului CFR Timișoara. Din păcate, acțiunea respectivă nu a avut efectul scontat, căci gruparea băimăreană a terminat pe locul 10 în primul sezon petrecut de Rozsnyai în Divizia B.

Chiar dacă încă era foarte tânăr, atacantul garniturii de pe actualul stadion „Viorel Mateianu” s-a luptat pentru titlul de golgheter al seriei a II-a.

Doi ani la rând am jucat în Divizia B. M-am luptat pentru titlul de golgheter, chiar dacă nu aveam încă nici 20 de ani.

Eficiența lui Rozsnyai din fața porții a fost observată de Gigi Staicu, antrenorul rivalilor de la Olimpia Satu Mare și, totodată, persoana care răspundea de selecționata celor mai buni jucători din divizia secundă.

În vara lui ′72 eram la selecționata Diviziei B. Ne-am strâns pe Republicii din București ca să jucăm împotriva selecționatei Under 23. Era un meci de pregătire între tinere talente, așa că era acolo mai toată lumea bună. Am marcat și i-am bătut. Asta a fost trambulina de lansare.

După meciul amintit mai sus, pe la ușa lui Rozsnyai au apărut reprezentanții mai multor echipe din Divizia A. Și-au șters pantofii pe preșul de la intrarea în locuința sa interpuși de pe la Petroșani, Reșița, Cluj, Timișoara și Galați.

Am ales Petroșaniul pentru că și ei erau cu mineritul. Aveam parte de facultate și condiții bune. Adevărul e că și Timișoara și Clujul m-ar fi ținut la facultate, dar am ales până la urmă un orășel mai mic și fără tentații. Știi cum îi? Când renunți la toate și vrei să realizezi ceva în viață, atunci mergi pe principiul ăsta.

*În poză se poate vedea echipa Minerului din 1971, supranumită și echipa speranțelor. Sus, de la stânga la dreapta: Barangea, Festinger, Ghinea, Popa, Moricz, Ziller, Necula, Condruc, Szabo, Rozsnyai, Docu, ant. I. Barta. Jos: Kaszonyi, Mikulas, Kromely, Bohonyi, Trifu, Radu Pamfil, Coman.

**În următorul material vom trece în revistă perioada petrecută de Adalbert Rozsnyai în tricoul echipei Jiul Petroșani.

2 răspunsuri la „După 2 ani la Minerul Baia Mare, Adalbert Rozsnyai a ajuns în Divizia A”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *